UNICE LA NIVEL DE JUDEȚ, NEPOLITICE ȘI FĂRĂ SCOP LUCRATIV

Cu toate că Societatea Academică Română (SAR) cunoştea încă din luna ianuarie 2020 punctul de vedere al Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS) în ceea ce priveşte cadrul legal care reglementează regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, punct de vedere primit de SAR la solicitarea privind “stadiul adoptării regulamentului privind fundaţiile de tineret”, se pare că acest răspuns nu a fost pe placul reprezentanţilor SAR, care au pornit un atac furibund, pe site-ul ”România Curată” pe care îl dețin, atât la adresa conducerii MTS, cât şi la adresa fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, cu precădere a Preşedintelui FTMB – Ticu Plăcintă, aducând în atenţia publicului cititor aşa-zise „dezvăluiri” despre cum este, chipurile, „devalizat” patrimoniul fostului UTC (Uniunea Tineretului Comunist) care este „gestionat” de fundaţiile judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti.

         Stimate „jurnalist” de ocazie Cristian Ghingheș,

Dat fiind că vă prevalaţi de acest statut, ar fi trebuit să aprofundaţi şi să vă informaţi asupra acestui subiect, pe care îl abordaţi cu atâta atotcunoaştere şi să-l trataţi cu obiectivitate, însă constatăm, după elucubraţiile pe care le publicaţi pe  site-urile SAR şi a celor manipulate de SAR, că nu vă puteţi numi jurnalist, nu daţi dovadă nici de cea mai mica deontologie a profesiei pe care pretindeţi că o practicaţi.

Ne facem datoria să vă informăm, cu toate că domnia voastră ar fi trebuit să o faceţi înainte să împroşcaţi venin, asupra caracterului conferit prin lege fundaţiilor pentru tineret şi a municipiului Bucureşti şi anume acela de persoane juridice DE DREPT PRIVAT și de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, NEPOLITICE și fără scop lucrativ, unice la nivelul fiecărui județ și a Municipiului București.

Răspunsul MTS la solicitarea SAR se referă la două acte normative, respectiv Legea 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti şi al Fundaţiei Naţionale pentru Tineret şi Legea 350/2006 – legea tinerilor, cele două acte normative fiind interpretate unele prin altele, deoarece  sunt norme legale compatibile şi corelative în domeniul reglementării situaţiei juridice a fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, fapt de altfel recunoscut şi de Ministerul Tineretului şi Sportului.

MANEVRA, ABSOLUT ILEGALĂ, PRIN CARE PATRIMONIUL AJUNGE CU ADEVĂRAT ÎN MÂNA ”MAFIEI IMOBILIARE

Denaturarea adevărului despre înfiinţarea şi funcţionarea fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti este preocuparea constantă a domniei tale. Problema care se pune este dacă acest proces de denaturare a adevărului se datorează necunoaşterii şi/sau refuzului de a vă informa corect asupra istoricului infiinţării şi funcţionării acestor fundaţii, sau acest fapt se întâmplă „la comandă”, cu scopul ca patrimoniul aflat în fapt şi în drept în proprietatea privată a fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipului Bucureşti, să devină în mod ilegal,proprietate de stat, urmărindu-se NAŢIONALIZAREA PROPRIETĂŢILOR PRIVATE ALE FUNDAŢIILOR. Dar, tocmai prin această „manevra”, absolut ilegală, acest patrimoniu ar ajunge, cu adevărat, la mâna persoanelor interesate în devalizarea acestuia.

         Stimate „jurnalist” de ocazie Cristian Ghingheș,

Vom explica, în cele ce urmează, cum încercaţi să induceţi cititorilor acestor site-uri, prin susţineri mincinoase, ideea unor aşa-zise „nereguli”, „înfăptuite” chipurile în cadrul acestor fundaţii prin nerespectarea legii.

FUNDAȚIILE FUNCȚIONEAZĂ IN FOLOSUL TINERILOR

Astăzi – în Episodul I –  FUNDAŢIILE JUDEŢENE PENTRU TINERET ŞI A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI SUNT FUNDAŢII PENTRU TINERET

Vă supunem atenţiei, pentru început, faptul că legislaţia în materie, începând cu Decretul lege 150/1990 privind înfiinţarea fundaţiilor pentru tineret şi continuândcu Legea 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti şi al Fundaţiei Naţionale pentru Tineret şi Legea 350/2006 – legea tinerilor arată clar, prin însăşi titulatura, dar şi prin conţinutul acestora, că aceste fundaţii s-au înfiinţat şi funcţionează în folosul şi pentru tineri. Ca urmare, nu se exclude contribuţia materială şi spirituală a seniorilor la activităţile desfaşurate pentru buna funcţionare şi dezvoltare a acestor fundaţii pentru tineret, experienţa acestora căpătată printr-o activitate îndelungată în rândul tinerilor, împreună cu tinerii şi pentru tineri, punându-şi amprenta şi constituind un beneficiu pentru fundaţiile respective. Extrapolând vechiul proverb românesc: „Cine nu are seniori, să-şi cumpere.”

Faptul că domnia voastră neagă realitatea, răspândind minciuni pe canale mass-media, pe care le prezintă ca şi adevăruri absolute, nu poate răsturna realitatea şi anume activitatea desfaşurată de către fundaţiile judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti cu, pentru şi în folosul tinerilor, în cadrul imobilelor aflate în proprietatea privată a acestor fundaţii, ceea ce se poate dovedi prin prezentarea  activităţilor/acţiunilor/ atât pe site-urile acestor fundaţii, dar şi prin rapoarte întocmite şi depuse la diverse instituţii ale statului, conform legii, dar şi la solicitarea acestora.

Dar despre adevărul privind patrimoniul fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, pe larg în episodul 2.

             Consiliul de Conducere al Fundației pentru Tineret a Municipiului București