Pe data de 9 martie sunt pomeniti in calendarul ortodox Sfintii 40 de mucenici din Sevastia. Sfintii mucenici erau toti ostasi in armata romana stationata, in timpul imparatului Liciniu (308 — 324), in Sevastia Armeniei, si proveneau de fel din zona Asiei Mici (Capadocia).

Conducatorul lor militar se numea Agricola, un aspru luptator impotriva crestinilor. Afland ca un grup de 40 de ostasi din subordinea sa a refuzat sa se inchine idolilor, fiind crestini, le-a ordonat sa isi lase credinta. In numele celor 40 a raspuns Chirion, cel mai mare in grad dintre ei: „Cum am luptat si am biruit pe vrajmasi, pentru imparatul pamantesc, tot asa vom lupta si pentru Imparatul ceresc, impotriva vrajmasilor Lui”. Neputand sa ii convinga sa renunte la credinta in Hristos, Agricola a ordonat ca cei 40 de tineri ostasi sa fie obligati sa intre — dezbracati — in lacul Sevastia, care era in acea perioada a anului aproape inghetat. Unul dintre ei nu a rezistat si a iesit din lac, dar, intrand in baia calda cu care erau ademeniti cei din lac, a murit, potrivit Agerpres.

Numarul mucenicilor s-a completat cu unul dintre cei care ii pazeau. Acesta, vazand taria martirilor, s-a declarat si el crestin si a intrat in lac, alaturi de ceilalti. Dupa ce au fost scosi din apa, martirilor li s-au sfaramat gleznele, apoi au fost arsi de vii.

Ziua de Macinici (9 martie) este socotita in calendarul popular inceputul Anului Agrar, celebrat la hotarul dintre iarna si vara, dintre zilele friguroase ale Dochiei si zilele calduroase ale Mosilor. In ziua de Macinici s-au suprapus doua sarbatori de innoire sezoniera a timpului: ultima zi a Babei Dochia, cand, conform traditiei, aceasta moare si se preface in stana de piatra, si prima zi a Mosilor.

Obiceiurile acestei sarbatori populare se inscriu intr-un scenariu ritual specific Anului Nou: prepararea alimentelor rituale (Sfinti, Sfintisori, Bradosi); betia rituala atestata de traditia populara, care sustine ca e bine sa bei in aceasta zi 40 sau 44 de pahare cu vin; deschiderea mormintelor si portilor Raiului pentru revenirea sufletelor printre cei vii; aprinderea focurilor de Macinici prin curti si gradini, in fata caselor si in camp; purificarea oamenilor si vitelor prin stropirea cu apa sfintita; protectia magica a caselor si anexelor gospodaresti prin inconjurarea lor cu cenusa provenita de la focurile de Macinici; batutul pamantului cu maiurile (ciocane mari din lemn) pentru alungarea frigului si scoaterea caldurii, asteptarea spiritelor mortilor cu scaune si mese intinse la focurile de Macinici; observatii si promisiuni meteorologice; aflarea norocului in noul an prin prepararea turtei de Macinici; credinta ca este un timp extrem de favorabil prinderii vrajilor si farmecelor; retezatul stupilor (scoaterea mierii de albine); taierea primelor corzi de vita de vie s.a.

Macinici se numesc si spiritele mosilor si stramosilor, sarbatoarea din calendarul popular corespunde, ca data calendaristica si, partial, ca semnificatie, cu cei 40 de Sfinti Mucenici din calendarul bisericesc, jertfiti pentru credinta lor in cetatea Sevastiei. Jertfele si sacrificiile umane savarsite in vremurile preistorice in ziua Anului Nou sunt amintite astazi de formele antropomorfe ale aluatului fiert sau copt in ziua de Macinici si mancat sacramental.

mucenici

Obiceiul de a bea 40 sau 44 de pahare de vin in ziua de 9 martie este o reminiscenta a sarbatorilor bahice ale antichitatii. Oamenii credeau ca vinul baut la Macinici se transforma de-a lungul anului in sange si putere de munca.
Sursa articolului https://www.digi24.ro/

No Comment

Comments are closed.